Lepra e categoria socială de care societatea românească, din păcate, nu a știut niciodată să scape. E un soi de parazit social care caută să-și aranjeze situația și viața prin sacrificarea semenilor săi.
În anii 40, când România era alături de Hitler, Lepra scria scrisori autorităților, în care își turna vecinii – “jidani și anti-germani”. Drept recompensă, Leprei i s-a oferit averile celor turnați. Abia atunci, când se afla în jurul atâtor bunătăți, Lepra a conștientizat brusc care îi este misiunea istorică, continuând cu mai multă râvnă activitatea de „cetățean vigilent”.
Când au intrat tancurile sovietice, Lepra s-a reprofilat cu o viteză uimitoare și s-a pus să scrie scrisori în care deconspira elementele pro-naziste, legionare, țărăniste, liberale și restul elementelor burghezo-moșierești, care “sug sângele poporului muncitor” și “desfășoară o agitație antisovietică”. Pentru aportul adus la victoria proletariatului asupra fascimului, Lepra a primit onoruri și o poziție înaltă în societate, devenind chiar membru de partid.
Mai târziu, a venit Ceaușescu, care a anunțat o politică de nealiniere. atunci Lepra s-a apucat să scrie poezii patriotice, despre “trecutul glorios al României”, despre partid, despre liderul carismatic al patriei socialiste și să toarne elementele subversive din economie, deconspirând pe alocuri și agenții sovietici. Pentru meritele sale și dovadă de conștiință civică și de clasă, a fost numit șeful unei întreprinderi, iar din ciordeli a reușit să-și înalțe un palat în afara orașului.
După revoluția din 1989, Lepra a fost prima pe baricade. Aceasta se arunca în fața tancurilor, flutura isteric din mâini, animând mulțimea cu lozincile: “Jos Ceaușescu!” și „Jos Comunismul!”. În acele momente, Lepra deja ținea în mână lista cu toți teroriștii, securiștii și comuniștii care au servit “regimul criminal și sângeros” și urmau “să plătească pentru genocidul poporului român”. Lepra îi știa pe toți după nume, funcție, păcate, iar la TVR povestea cu lacrimi în ochi cât de mult a avut de suferit de pe urma blestemaților de securiști pentru viziunile sale anticomuniste și cum era gata să-și sacrifice viața pentru revoluție.
După victoria democrației, cariera Leprei a continuat pe o linie ascendentă – a devenit istoric, expert, chemat la toate posturile de televiziune, unde înfierează regulat dușmanii spațiului euro-atlantic. Din când în când, mai scrie scrisori pe la servicii, în care deconspiră colegii din mediul academic, care pot fi suspectați de „atitudini ostile civilizației Occidentale”, „viziuni antidemocratice”, „promovarea discursului de ură” sau chiar de “simpatii pro-rusești”, motiv pentru care Lepra beneficiază de fonduri, burse și ordine deosebite în fața patriei. Lepra păstrează în sertar lista cu toți „oamenii Moscovei”, din/în care, periodic, mai taie sau mai adaugă câte un nume.
Mai puțină lume însă știe că pentru orice eventualitate, Lepra are pregătite și alte liste și scrisori, în care deconspiră tot felul de elemente ostile. Are aici o listă cu “inamicii Rusiei”, o listă cu “inamicii Chinei” și chiar o listă cu “dușmanii prorocului Mohamed”. Fiecare listă salvatoare va putea fi scoasă la momentul oportun. Într-adevăr, cine știe ce timpuri vor veni?