Poroșenko a reușit să convingă Rada Supremă de la Kiev să adopte decretul de instituire a stării de război. E adevărat, proiectul final diferă de ceea ce s-a propus inițial: perioada a fost redusă de la 60 la 30 de zile, iar regimul de război va fi instituit doar în regiunile din vecinătatea Rusiei, de pe țărmul Mării Negre și la frontieră cu Republica Moldova, pe segmentul transnistrean.
De altfel, despre scenariul declarării legii marțiale politologii vorbeau încă în luna ianuarie 2018. Așadar, era ceva previzibil.
Se pare că liderul ucrainean a decis să cedeze nu atât la presiunea opoziției, care e destul de firavă, cât la presiunea Germaniei. Potrivit presei ucrainene, cel puțin, Kievul s-a aflat într-o comunicare permanentă cu Berlinul, pe care l-a ținut la curent cu ultimele evenimente din jurul incidentului din strâmtoarea Kerci. Nemții probabil nu au fost deloc entuziasmat de reacția disproporționată a oficialităților ucrainene la ciondănirea cu rușii, dar și de riscurile instaurării unei dictaturi în Ucraina.
Marea întrebare este ce intenționează să întreprindă guvernul pe parcursul acestor 30 de zile. Totuși, instituirea unor administrații militare în regiuni e un proces care durează. Ce va urma după? În cazul în care inițiativa introducerii regimului de război a fost gândită doar pentru a oferi o posibilitate în plus lui Poroșenko de a-și păstra mandatul de președinte, atunci există mari șanse ca termenul să fie prelungit. Pretexte se vor găsi sau vor fi create.
Un pericol pentru Republica Moldova reprezintă activizarea militarilor în apropierea frontierelor noastre. Există o mare probabilitate că militarii ruși din stânga Nistrului să intre în stare de alertă după decizia Kievului, iar orice scânteie în decursul acestor treizeci de zile ar putea provoca un conflict care să implice și Chișinău.
Există și o parte pozitivă. Politica nechibzuită a Ucrainei poate crea niște oportunități pentru țara noastră. În zilele următoare, premierul Pavel Filip urmează să plece într-o vizită la Moscova. Deocamdată, informația este una neconfirmată oficial. Pe 8 noiembrie, în capitala Rusiei au avut loc consultări interministeriale moldo-ruse, urmărindu-se, de fapt, pregătirea terenului și agendei de discuții la un nivel mai înalt. Inevitabil, unul din subiectele fierbinți care vor fi puse în discuție va fi legat de problema transnistreană. Iată aici delegația moldovenească are toate șansele să obțină niște beneficii, dacă va ști să profite de relațiile tensionate între Moscova și Kiev. În acest caz, Republica Moldova trebuie să dea de înțeles foarte clar că nu va juca de partea Ucrainei.
Ce părere ai? Scrie