Kievul a dat startul destrămării teritoriale a Ucrainei?

Noua lege a învățământului prin care ar urma să fie lichidate toate școlile în care predarea se efectuează în limbile minorităților naționale demonstrează că autoritățile de la Kiev nu au înțeles și nu sunt în stare să înțeleagă izvorul unor potențiale focare de separatism. Nu limba, etnia sau viziunile politice reprezintă condiția esențială a izbucnirii conflictelor teritoriale, ci criza de încredere în autoritatea centrală. Or, anume criza de legitimitate a puterii politice, provocată de debarcarea lui președintelui Ianukovici și declanșarea violențelor împotriva unor grupuri politice a provocat problema regiunilor din Est și peninsulei Crimeea.

Criza existențială a Ucrainei – una politică, nu etnică

Din păcate, guvernul de la Kiev nu a reușit să înțeleagă unde a greșit, continuând să creadă că anume diferențele lingvistice și etnice reprezintă un pericol pentru integritatea teritorială a țării. Respectiv, potrivit logicii actualei guvernări, doar o uniformizare etno-culturală ar garanta asigurarea unității țării, nicidecum cultivarea unui capital de încredere. Paradoxal este că tocmai etnicii români s-au arătat printre cei mai aprigi susținători ai „euromaidanului”, implicit a noii guvernări de la Kiev. Acum, prin politicile sale naționaliste, actuala guvernare riscă să creeze fisuri tocmai în zonele în care se bucura de cea mai mare susținere.

Conflictul din regiunile din Estul Ucrainei nu este unul de natură etno-lingvistică, ci politică. Cu toate acestea, statul ucrainean continuă să asocieze separatismul cu limba rusă, iar patriotismul cu rusofobia, evitând premeditat să privească la esența problemelor. Odată ce nu reușește să identifice soluții politice pentru regiunile din Est, guvernarea de la Kiev se aruncă în populism etnocentrist, proiectând antirusismul său asupra celorlalte grupuri etnice, pe care le suspectează de „lipsă de loialitate”. Astfel, românul și maghiarul ajunge să fie privit ca „un potențial separatist”, chiar dacă aceste grupuri etnice nu și-au manifestat în niciun fel ostilitatea față de Ucraina. Urmând logica — „toți non-ucrainenii sunt un pericol”, în locul cultivării unui spirit de încredere reciprocă între grupurile etnice, unica soluție cu care a venit clasa politică de la Kiev a devenit „ucrainizarea forțată”. Desigur, în cazul unei contrareacții, se va aplica scenariu devenit clasic deja — evocarea „amenințării rusești” și utilizarea forței cu acordul tacit al patronilor din SUA.

Chiar dacă vom presupune că Ucraina va reuși în decursul câtorva decenii să asimileze etnic toate minoritățile etnice, nimeni nu poate garanta faptul că în decursul acestor decenii statul ucrainean va reuși să-și mențină unitatea politică sau cel puțin existența sa ca stat. Mai ales că o astfel de măsură oferă un argument în plus pentru regiunile separatiste din Est împotriva Kievului și legitimează „evadarea” Crimeei.

Ucraina a căzut în propria capcană a isteriei naționaliste

Pe lângă aceasta, Ucraina face un nou pas spre izolare internațională: după ce a provocat niște disensiuni cu Polonia (stat care a sprijinit Ucraina în aspirațiile sale euro-atlantice) din cauza unor dispute istorice, acum Kievul încearcă cu tot dinadinsul să provoace un război diplomatic cu România și Ungaria, state care și-au exprimat în mai multe rânduri susținerea pentru statul ucrainean, însă sunt sensibile la problemele conaționalilor săi din alte state.

Astăzi ar fi greu să anticipăm care va fi reacția etnicilor români, maghiari și polonezi la măsurile de ucrainizare forțată. Cert este că o astfel de politică nu va putea contribui la întărirea unității Ucrainei, ci dimpotrivă — ar putea accelera procesul de destrămare teritorială.

Va îndrăzni Petro Poroșenko să blocheze această lege sub presiunea factorilor externi? Puțin probabil, luând în considerație isteria naționalistă care a fost cultivată în societatea ucraineană post-„euromaidan”, care oricând se poate întoarce împotriva actualilor lideri politici ucraineni. Astfel, xenofobia ucraineană se transformă tot mai mult într-o tumoare malignă care va distruge Ucraina din interior.

Publicat inițial pe Sputnik Moldova-România