Femei și bărbați

De la “copilul născut în veceu”, la o orgie mediatică națională

02:52, 6 ianuarie 2018

O tânără șocată și speriată, publicul amețit care cere răzbunare, politicienii care încearcă să acumuleze bile dintr-un scandal, o instituție medicală făcută una cu pământului și presa care încearcă să dreagă busuiocul, încercând să iasă din toată această orgie mediatică, cam ăsta este bilanțul unui titlul despre “femeia care a născut în veceu”

Majoritatea instituțiilor media s-au grăbit să preia scrisoarea anonimă fără a verifica informația în alte surse, fără a gândi un pic critic față de conținutul textului, în care multe detalii erau destul de vagi. Majoritatea portalurilor au publicat un titlu în care cititorul e informat că o femeie a născut într-un veceu (!). S-a pus accent pe aspectul emoțional al poveștii, fără a se încerca pătrunderea în esență. În rezultat, în societate s-a creat o isterie artificială, au fost agitate instituțiile de stat, a fost compromisă imaginea unei instituții medicale și a oamenilor care sunt angajați acolo. În afară de aceasta, se insuflă o frică gratuită femeilor care planifică sau urmează să nască. Acum toți cer capul lui Moțoc, dar nimeni nu știe cine e acest Moțoc și dacă are cap.

Cineva ar putea spune că un astfel de seism nu strică niciodată, mai ales că ar putea responsabiliza mai multă lume. Eu nu cred în revoluții, mai ales dacă se ridică pe un val de emoții de scurtă durată. La cât ne aprindem repede, atât de repede ne stingem. Sunt sigur că peste o săptămână toată lumea va uita de toată această poveste, iar lucrurile vor decurge în continuare așa cum au decurs până la scadal.

Niciun sistem nu se poate schimba prin revoluție, ci doar prin evoluție. Revoluție e un artificiu pentru mase, după care toate lucrurile revin la  vechea ordine. Iată de ce cultivarea și instrumentalizarea unor isterii în masă nu va ajuta niciodată la rezolvarea unor probleme profunde, pentru care e nevoie de cumpătare și dreaptă judecată. Anume din acest motiv am o repulsie față de tot felul de activiști civici care nu au o altă ocupație decât țipatul și alergatul cu camera în mână pe la instituții publice pentru a provoca tot felul de scandaluri artificiale atunci când au crize de idei. Unii din aceștia sunt indivizii cei de la curaj.tv, mai exact pagina lor pe Facebook, care au republicat textul tinerei, destinat unui grup închis al femeilor, diseminând informația în spațiul public.

Există și o categorie de oameni pentru care exploatarea în spațiul public a unor astfel de scandaluri provoacă o plăcere sadică și un motiv în plus de a reconfirma că “trăiesc într-o țară și societate de rahat”, prin urmare de nimicnicia lor se face vinovat mediul în care trăiesc, nu handicapul intelectual de care suferă.

Desigur, pe de altă parte, există voci critice față de tânăra de la care a pornit toată această poveste. I se reproșează multe lucruri, însă să nu uităm că ea nu a făcut decât să posteze un mesaj pe Facebook. Desigur, prima scrisoare conținea multe emoții, exagerări și imprecizii, iar uneori logica șchiopăta. Nici nu ai cum să-i pretinzi o descriere detaliată, „ca la carte” a problemei, pentru că asta e treaba unor meseriași. Fata nu e jurnalist, anchetator și nici medic. Dacă jurnalistul nu a fost în stare să pornească de la un status anonim pentru a realiza un material documentat, e problema jurnalistului, nu a persoanei care este subiectul materialului. Lenea, dorința de a plasa primii un articol cu un titlu cât mai șocant a provocat în final o intoxicare a opiniei publice. Desigur, ulterior au mai apărut materiale în care s-au pus punctele pe i, s-au clarificat multe lucruri, a fost prezentată și poziția altor părți, însă era prea târziu: răul cel mare s-a produs.

Nu am nicio satisfacție, dar nu pot să trec cu vederea faptul că victimele acestui “fake news” au ajuns inclusiv și multe dintre portalurile care au o mare pasiune să citească altor jurnaliști lecții despre deontologie profesională.

Dincolo de toate, eu sper că va avea loc o anchetă corectă, care nu se va lăsa influențată de presă, societatea civilă sau opinia publică. Orice anchetă ce ține cont de segmente isterice și flămânde de senzație se poate transforma într-o inchiziție, care poate provoca victime nevinovate și colaterale.